Mistreț

Mistretul este un animal sălbatic, mamifer si omnivor. Aria sa de răspândire cuprinde întreaga Europa, nordul Africii, mare parte din Asia, întinzându-se la sud până în Indonezia. În România populează pădurile începând cu delta si lunca Dunării, până în desișuriele Carpaților.
Mistretul este stramosul porcului domestic, face parte din familia Suidae, denumirea stiintifica fiind scrofa attila. Regional mai este cunoscut și sub numele de glican (Transilvania), porc salbatic. Masculii puternici se mai numesc vieri, iar purceii godaci sau grasuni.
Întâlnit destul de rar în versurile consacrate viețuitoarelor pădurii, dar pomenit adesea în savuroasele povești vânătorești, mistreții poartă eticheta unei „fiare teribile”, fiind socotit un simbol al puterii neînfrânte, al violenței și sălbăticiei.

Mirosul este cel mai bine dezvoltat simț al mistrețului, ajutându-l atât la recunoașterea celorlalți mistreți cât și a pericolelor. Mistrețul este un animal omnivor, hrană vegetală de bază este ghinda și jirul. Dintre plante consumă ferigi. Când nu găsește ghindă și jir, consumă plante agricole cauzând pagube. Hrana animală constă din rozătoare, șoareci cu botul ascuțit, insecte dăunătoare pădurii. Mistrețul este rezistent la răniri și la boli, cu excepția pestei porcine , care poate distruge 70-80% din efective. Dușmanii lui cei mai periculoși sunt urșii, lupii si râșii.